Academia de tiințe a Moldovei intervine în scandalul desființării Universității din Cahul
Ministerul Educației din Republica Moldova a anunțat recent intenția de a desființa Universitatea de Stat “Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, printr-un proces de comasare cu Universitatea Tehnică a Moldovei. Această decizie a stârnit un val de critici și reacții negative din partea comunității academice și a autorităților din România.
### Contextul deciziei
Universitatea din Cahul a fost înființată în 1998, ca o extensie a Universității “Dunărea de Jos” din Galați, printr-o ordonanță de urgență semnată de președintele Emil Constantinescu. De atunci, universitatea a devenit un important centru de învățământ și cercetare în regiune, cu o comunitate academică activă și o ofertă educațională diversificată. Ministrul moldovean al Educației, Dan Perciun, a argumentat că decizia de desființare a universității este motivată de rațiuni economice și face parte dintr-un proces mai larg de reformă a sistemului universitar din Moldova.
### Reacția Academiei de tiințe a Moldovei
Academia de tiințe a Moldovei, principalul for științific și academic al Republicii Moldova, a reacționat prompt și a cerut Ministerelor Educației și Consiliilor Rectorilor din Republica Moldova și România să identifice o soluție “pentru asigurarea continuității procesului de dezvoltare sustenabilă a Universității de Stat «Bogdan Petriceicu Hasdeu» din Cahul, în deplină concordanță cu exigențele creării unui spațiu cultural, științific și educațional comun”. Acest apel subliniază importanța universității pentru comunitatea academică și necesitatea găsirii unei soluții care să asigure viitorul instituției.
### Critici dure din partea Președintelui Academiei Române
Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a criticat dur intenția autorităților din Republica Moldova de a desființa Universitatea din Cahul, afirmând că “Nu încape în mintea mea acest lucru. […] E un semn rău”. El a subliniat importanța universității pentru legăturile dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului, spunând că “Desființarea ei, sub o formă voalată, înseamnă și ruperea unor legături între românii de pe cele două maluri ale Prutului, ceea ce este extrem de grav”. Aceste declarații reflectă preocuparea comunității academice românești pentru soarta universității și pentru impactul pe care această decizie l-ar putea avea asupra relațiilor culturale și științifice între România și Republica Moldova.
Situația Universității din Cahul rămâne incertă, iar dezbaterile și negocierile între autoritățile din Republica Moldova și România sunt în curs. Comunitatea academică și publicul așteaptă cu interes evoluțiile viitoare și soluțiile care vor fi găsite pentru a asigura viitorul acestei importante instituții de învățământ.
