Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, atrage atenția asupra rolului crucial al școlilor de economie în dezvoltarea unei economii românești performante și competitive. Acesta a subliniat importanța formării economiștilor capabili să fundamenteze deciziile de politică economică sustenabile, într-o perioadă marcată de tensiuni geopolitice și provocări economice.
Școala de economie și responsabilitatea față de viitor
Marinescu a evidențiat că o economie performantă este indisolubil legată de calitatea școlilor de economie. „Economia nu poate evolua independent de competențele pe care le oferă școala românească”, a declarat viceguvernatorul. Acesta a menționat că școlile de economie au responsabilități directe, atât față de economia reală, cât și pentru calitatea politicilor publice.
Absența unor politici coerente și vizionare, mai ales în domenii strategice, cum este energia, afectează capacitatea economiei de a face față șocurilor, așa cum sunt cele generate de război. Din această cauză, școala economică de politici publice are un rol crucial, iar economiștii care fundamentează deciziile de politică economică au o responsabilitate profesională deosebit de importantă. Marinescu a accentuat responsabilitatea pentru sustenabilitate, subliniind că politicile economice pot duce și pe „direcții greșite”, corectarea acestora necesitând eforturi și costuri considerabile.
Deficitul de forță de muncă și presiunile tehnologice
Viceguvernatorul BNR a amintit decalajele structurale cu care se confruntă România, deficitul de forță de muncă calificată fiind una dintre cele mai presante probleme ale mediului de afaceri. Sectorul financiar-bancar resimte, de asemenea, presiunea crescută a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale. Marinescu a explicat că tehnologia nu numai că eficientizează intermedierea financiară, ci o face și mai accesibilă, în special într-o țară cu cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană.
În contextul acestor provocări, Marinescu a subliniat dificultățile cu care se confruntă economiștii de business și cei de public policy. Un exemplu concret este dependența ridicată a firmelor din România de creditul comercial, de 17% din pasive, comparativ cu 9% credit bancar. Mai mult, 79% din companiile din România apelează la finanțare din fonduri interne, comparativ cu 16% media UE, ceea ce încetinește ritmul de dezvoltare a firmelor.
Adaptarea continuă a mediului universitar
Marinescu a subliniat că Academia de Studii Economice performează continuu în raport cu exigențele pieței muncii, iar mediul universitar românesc tratează cu responsabilitate provocările educaționale și de cercetare actuale. Totuși, schimbările structurale din economie, transformările tehnologice și soluțiile necesare în planul politicilor publice impun tuturor adaptări rapide, inclusiv autorităților monetare și financiare.
