Angajații din guvern continuă atacurile asupra premierului Bolojan după reforma administrativă
Sindicatul angajaților de la Palatul Victoria continuă să îl critice pe premierul Ilie Bolojan, acuzându-l că a adoptat o reformă a administrației care preconizează tăieri de posturi și reducerea salariilor în instituțiile publice. Aceștia afirmă că Executivul cultivă „ura de clasă” și că măsurile adoptate afectează grav drepturile angajaților din sectorul public.
Reformele introduce un climat de instabilitate și nesiguranță, angajații evocând „prigoana” lucrătorilor de la stat. Într-un comunicat oficial, reprezentanții sindicatului subliniază că măsurile inițiate de guvern nu fac decât să glojeze funcția publică, ignorând avertismentele venite din partea mai multor ministere și al Consiliului Economic și Social.
Critica acțiunilor guvernamentale
Reprezentanții sindicali subliniază că au transmis în repetate rânduri alertă privind vulnerabilitățile proiectului. „Guvernul a primit aceste avertismente. Nimeni nu le-a citit – nici nu se putea, de vreme ce unele avize au sosit cu nici două ore înainte de ședința de Guvern. Premierul „eu-guvernez-singur” le-a tratat ca pe simple formalități și le-a ignorat”, a declarat un lider sindical, lăsând să se înțeleagă că abordarea autorităților este una peste măsură de superficială.
Angajații critică și felul în care reforma vizează în mod deschis funcționarii publici, în timp ce zonele de risipă și politizare din structurile de conducere sunt ocolite. De exemplu, la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), structurile sunt populate prin decizii politice, fără să existe măsuri de reformă în acest sens.
„Ordonanța începe, previzibil, cu tăieri în zona funcției publice, în drepturile și securitatea profesională a celor care nu au pârghii politice”, afirmă membrii sindicatului, demascând astfel lacunele sistemului.
Acuzații de ură de clasă
Sindicatul angajaților din guvern avertizează că retorica guvernului amintește de perioadele întunecate ale istoriei europene, când lupta de clasă era un subiect de propagandă utilizat pentru a justifica injustițiile sociale. „Ura de clasă cultivată de actualul Guvern împotriva unei largi categorii sociale și profesionale este un tip de discurs care a mai existat în Europa doar în perioadele cele mai întunecate ale secolului trecut”, afirmă un lider sindical.
Aceștia consideră că măsurile economice promițătoare pentru mediul privat sunt, de fapt, condiționate de concedierea bugetarilor, ceea ce nu face decât să sublinieze o ipocrizie sistemică a regimului actual. „Pleacă unii, dar vor veni alții – ai lor”, completează telegrama sindicatelor, lăsând loc de reflecție asupra echității sociale.
Reacții înainte și după reformă
Sindicatul nu este la prima critică adusă reformei. Chiar și înainte ca guvernul să adopte măsurile, liderii sindicali au tras semnale de alarmă, avertizând că proiectele propuse pot deschide calea abuzurilor. „Unele măsuri permit abuzul și ating în profunzime funcția publică. Proiectul în sine este vulnerabil din punct de vedere constituțional”, avertizau sindicatele într-o scrisoare deschisă adresată premierului și ministrului Dezvoltării.
De asemenea, angajații guvernului susțin că, în loc să ușureze sarcinile administrative, reforma duce la complicarea acestora prin tăieri inutile și nejustificate. „Aceasta nu este o reformă, ci o regie a desființării posturilor care vizează doar cei fără pârghii politice”, conchid aceștia.
Într-o perioadă în care susținerea angajaților din sectorul public este esențială pentru funcționarea eficientă a administrației, tensiunea dintre Executiv și angajați nu face decât să crească, lăsând loc la un peisaj politic tot mai polarizat. Rămâne de văzut cum va reacționa guvernul la aceste acuzații și care vor fi efectele pe termen lung ale reformei asupra funcționării instituțiilor publice.
