SUA iau în calcul trimiterea de avioane la baza Kogălniceanu, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu
Statele Unite ale Americii analizează posibilitatea de a disloca avioane militare la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, potrivit unor surse apropiate discuțiilor. Aceste discuții se află încă într-o fază incipientă, neexistând deocamdată o solicitare oficială în acest sens. O astfel de solicitare ar necesita aprobarea Ministerului Apărării, a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și, posibil, a Parlamentului, în funcție de capacitățile militare implicate.
Pregătiri pentru un poligon de antrenament pentru tancuri la Smârdan
În paralel, se discută și despre dislocarea unui batalion de tancuri la Smârdan, județul Galați, pentru pregătirea echipajelor Abrams din țările europene. Surse oficiale au declarat că la baza militară de la Smârdan vor fi efectuate investiții importante, cu scopul de a transforma zona într-un poligon modern de antrenament pentru tancurile Abrams. Aceste investiții includ extinderea poligonului și construirea de noi piste. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a confirmat că la Smârdan au loc în mod frecvent antrenamente și că investițiile sunt în curs de desfășurare. Totodată, ministrul nu a dorit să comenteze informațiile privind numărul estimat de militari americani care ar urma să fie trimiși la Smârdan, menționând doar că nu poate confirma informația dacă acesta va fi de 500.
Ambasada SUA la București a anunțat încă din septembrie anul trecut că va construi, împreună cu Armata Română, un poligon modern de tancuri la Smârdan. “În colaborare cu ofițeri din Forțele Terestre Române, delegația a început planificarea construcției unui poligon modern pentru tancuri, capabil să instruiască tancurile românești la cel mai înalt nivel. Discuțiile s-au concentrat pe infrastructura poligonului, sistemele de ținte și dezvoltarea comunicațiilor – toate elemente esențiale pentru a spori realismul și interoperabilitatea antrenamentelor”, a transmis Ambasada SUA la București în septembrie anul trecut.
Pozițiile europene în contextul conflictului din Iran
Pe fondul conflictului din Iran, mai multe state europene au adoptat poziții diverse. Fostul președinte american Donald Trump a criticat Marea Britanie pentru intenția de a trimite portavioane în Orientul Mijlociu, în timp ce a lăudat Italia pentru disponibilitatea de a ajuta SUA și Israelul. “Nu avem nevoie de oameni care se alătură războaielor după ce noi le-am câștigat deja!”, a declarat Trump. Italia intenționează să ofere ajutor pentru apărare aeriană țărilor din Golf, iar o navă a marinei italiene se pregătește să navigheze spre Cipru, ca parte a unei misiuni europene comune.
Vice-cancelarul german Lars Klingbeil a respins participarea Germaniei la conflictul militar din Iran, afirmând că acesta “nu este războiul nostru”. El a exprimat îndoieli cu privire la eficacitatea atacurilor aeriene și a subliniat respectarea dreptului internațional. De asemenea, președintele francez Emmanuel Macron a confirmat că Franța nu va fi implicată în conflict, ci va apăra cetățenii francezi, aliații și va sprijini Libanul.
Jurnalista Sabina Fati a scris într-un editorial, publicat marți, că România încearcă să revină în sfera de influență a Statelor Unite, pe fondul conflictelor din regiune, și că Donald Trump este invitat în luna mai la summit-ul B9 de la București.
În ceea ce privește România, baza Mihail Kogălniceanu ar putea juca un rol important în eventuale operațiuni militare americane în Orientul Mijlociu, având în vedere poziția sa geografică și infrastructura modernă. Potrivit informațiilor disponibile, România nu a comunicat detalii despre implicarea sa în acțiunile militare din zonă.
