2026: Ajustări economice dificile, urmate de o creștere de 2,8% în 2027 (visa România)

Plățile digitale, o rază de speranță într-o economie românească fragilă

România se confruntă cu o recesiune determinată de scăderea consumului, accentuată de inflația ridicată și de diminuarea veniturilor reale. În acest context economic dificil, plățile digitale reprezintă unul dintre puținele sectoare cu potențial de creștere structurală, potrivit economistului-șef Visa, Adolfo Laurenti. Creditul, deși în creștere, nu este un semn de redresare, ci mai degrabă un mecanism de atenuare a șocului asupra veniturilor.

Creditul, un „pansament” pentru veniturile în scădere

Creșterea consumului bazat pe cardurile de credit nu indică o revenire economică solidă, ci reflectă utilizarea creditului pentru a acoperi cheltuieli esențiale, cum ar fi alimentele sau utilitățile. Laurenti subliniază că “România traversează o recesiune determinată de consum, pe fondul inflației ridicate (aproape 10%), al scăderii veniturilor reale și al unui nivel foarte redus al încrederii consumatorilor”. Această tendință sugerează un comportament de adaptare la presiunea asupra veniturilor, mai degrabă decât o relansare a consumului.

Datele Visa indică o dinamică mai mare a cheltuielilor realizate pe credit în comparație cu cele finanțate din venituri curente. Această evoluție subliniază “utilizarea creditului pentru acoperirea cheltuielilor esențiale”, conform analistului. De asemenea, se remarcă „un comportament de adaptare la presiunea asupra veniturilor” și o utilizare defensivă a creditului.

Dezinflația, un factor cheie pentru redresare

Economiștii anticipează că prima parte a anului 2026 va fi în continuare sub presiune, dar o dezinflație graduală în a doua jumătate a anului ar putea crea premisele pentru stabilizarea veniturilor reale și o revenire a plăților de debit. Revenirea susținută a plăților de debit este considerată un indicator clar al atenuării recesiunii. Procesul de ajustare economică ar urma o succesiune specifică: stabilizarea veniturilor reale, reluarea plăților din venituri curente (debit) și normalizarea utilizării creditului, urmată de revenirea cheltuielilor discreționare.

Un alt aspect relevant este deteriorarea încrederii consumatorilor. Prudența în cheltuieli se manifestă prin orientarea către bunuri și servicii esențiale, tranzacții de valoare mai mică și amânarea achizițiilor mari. Laurenti accentuează că „în acest moment, constrângerea principală nu este doar inflația, ci lipsa de încredere”. Pentru 2026, perspectivele sunt de ajustare, iar 2027 ar putea aduce o creștere structurală mai vizibilă, estimată la aproximativ 2,8% din PIB.

Sursa: Economica